TOP

Ovidiu Solcan: „În timp, toate creațiile artistice, indiferent de tipul lor, vor deveni NFT-uri”

Ovidiu Solcan este unul dintre cei mai cunoscuți artiști de colaj pop-art din România. Are o comunitate numeroasă și activă pe Instagram, acolo unde ne arată multe dintre lucrările și proiectele sale. De la colaje din hârtie de revistă care necesită o muncă de sute de ore până la arta digitală, Propagarta a stat de vorbă cu artistul despre acest duet analog-digital, despre ceea ce ar trebui să însemne cumpărarea și deținerea unui NFT, dar și despre unul dintre cele mai noi proiecte: Endless Brâncuși.

 

Colajele tale sunt bine cunoscute pe scena de artă contemporană de la noi. De o parte din promovarea artei tale te ocupi personal, pe Instagram, unde ai un număr mare de persoane care te urmăresc și te apreciază. Cât de important crezi că este acum pentru un artist să aibă o legătură cu publicul, în mediul online? Crezi că inspirația poate veni și de acolo?

Nu este imperios necesar ca un artist să țină legătura cu publicul său prin intermediul canalelor media, pentru că această legatură este oricum construită și intreținută prin intermediul lucrărilor artistice. Însă trăim în era digitală în care, dacă un produs/un serviciu/un obiect nu este online, înseamnă că nu există. Iar arta, ca orice alt produs, are și un interes pecuniar. Asta înseamnă că trebuie promovată, marketată și inclusă într-o strategie de vânzare, iar industria social-media ajută foarte mult în acest sens. În ceea ce mă privește, prezența pe rețelele de socializare a adus un plus de valoare devenirii mele artistice, pentru că am fost mult mai aproape de nevoile reale ale iubitorilor de artă și multe din lucrările mele sunt, inevitabil, inspirate din interacțiunea cu aceștia. Mai mult, pentru mine, creator de pop-art, subiectele și, in special, personajele populare, reprezintă o sursă reală de inspirație. Astăzi pare că popularitatea se poate măsura și în numărul de apariții pe canalele de socializare.

Realizezi lucrări care necesită sute de ore de muncă, fizic, analog și cât se poate de intim, cu hârtia, lipiciul și suportul, pe care le transformi în ceva original. Totodată, faci și artă digitală. Cum jonglezi cu cele două medii artistice pe care le folosești atât de des și care este relația dintre ele, în ceea ce privește creația ta?
Traseul meu artistic a plecat de la arta fizică (pictură și grafitti), ulterior am ajuns să fac artă digitală (prin anii 2000), iar mai apoi, am transpus layout-urile digitale în formă fizică pe pânză, rezultând colajele pop-art. Inspirat de industria crypto-monedelor, am revenit la arta digitală și în acest sens am creat prima colecție de NFT-uri pe care am numit-o Brâncuși Endless Cultural Addicts – care a fost gândită ca un manifest digital pentru a evoca lipsa de conștientizare și apreciere a artei românești. Digitalul a luat de ani de zile fața analogului, în aproape toate domeniile creative: fotografie, cinematografie, muzică. Mi se pare firesc să se întâmple așa pentru că industria creativă, la fel ca orice altă industrie, este supusă schimbărilor și trebuie să se adapteze inovațiior tehnologice. În cazul meu, ambele tipuri de artă se întrepătrund simbiotic. Fiecare idee pe care o am prinde, întai de toate, un contur digital și mai apoi unul fizic.

David Bowie, colaj, 2020

Cât de lungă este experiența pe care o ai cu mediul digital? Știm că ai terminat arhitectura, o profesie care necesită mult lucrul pe ecran.
M-au ajutat foarte mult cunoștințele și expertiza din domeniul arhitecturii, în sensul în care ea mi-a oferit oportunitatea de a lucra cu foarte multe programe de grafică. Atractia pentru soft-urile de grafică și design a apărut, însă, înainte de admiterea la facultate. Practic știam să modelez 3D și să lucrez în Photoshop încă din liceu, când întâmplător, am găsit printre lucrurile părinților un CD pe care erau stocate soft-urile AutoCAD și 3D Max. Am fost într-atât de curios încât prin multă joacă, am reușit să le stăpânesc foarte rapid, fără vreun efort considerabil. În timpul facultății, cu ocazia proiectelor pe care trebuia să le susțin, mi-am rafinat și extins abilitățile digitale, inclusiv cele de editare video, asa că acum sunt în punctul în care mă simt foarte confortabil să lucrez chiar și în soft-uri noi, pe care nu le cunosc. Am deprins devreme această abilitate de a învăța lucruri noi cu rapiditate, iar faptul că sunt autodidact mă ajută mult.

De când a avut parte de o explozie, la începutul anului 2021, arta sub formă de NFT a rămas un subiect despre care opiniile variază mult. Din perspectiva unui artist implicat în acest proces și creator atât de artă care există fizic, dar și digitală, cât de mult merită să investești într-un NFT și ce ar trebui să însemne el pentru cumpărător?

Ținând cont de evoluția neașteptată a NFT-urile, cred că, în timp, toate creațiile artistice, indiferent de tipul lor, vor deveni NFT-uri. NFT-ul trebuie văzut ca o dovadă digitală de autenticitate, dar și ca un act de proprietate a lucrării. Practic, prin NFT se certifică faptul că persoana care îl deține, deține și originalul și are drepturi de proprietate exclusive asupra lui. NFT-ul arată că produsul digital pe care l-ai achiziționat este unic, autentic și original, iar aceste calități sunt garantate. Există o mare cerere pe piața internațională pentru obiecte unice, inedite, chiar dacă ele sunt digitale, prin urmare această industrie va crește exponențial în următorii ani.
Din punctul meu de vedere, neîncrederea oamenilor derivă din volatilitatea crypto-monedelor și a faptului că există foarte multe “taxe”, în sensul de gas fee-uri. Și mie mi-a fost dificil să înțeleg ce presupune industria și să accept că pot exista fluctuații și de 30% a valorii într-o singură zi. Însă am încredere că piața crypto se va stabiliza, va fi reglementată și va beneficia de un tratament fiscal care va încuraja potențialii cumpăratori. Chiar dacă iubitorii de artă care nu sunt interesați de industria crypto nu văd avantajele NFT-urilor, lumea este în continuă evoluție și mă aștept ca acest concept să prindă mai mult în perioada următoare.

Ai realizat în ultimul an mai multe lucrări cu personalități marcante din România. Figura la care mă gândesc cel mai mult acum este Brâncuși, lucrare care a avut și foarte mult succes. Luna trecută, în februarie, ai lansat proiectul Endless Brâncuși despre care ne-ar plăcea să știm mai multe.

Proiectul Endless Brâncuși reprezintă un manifest față de lipsa de apreciere pentru arta românească, iar Brâncuși este cu siguranță printre marii artiști care au suferit de această ignoranță. Această idee a fost transpusă într-o serie de 146 de portrete cu Brâncuși – ce pot fi folosite ca avatar pe rețelele de socializare, prin intermediul cărora, cei care le dețin, contribuie activ la acest manifest cultural. Proiectul include și o serie de giveaway-uri, realizarea de produse vestimentare având la bază NFT-urile și are ca finalitate realizarea unei picturi murale cu Brâncuși. Practic fiecare deținător al unui NFT din această colecție va contribui la realizarea muralui.

NFT din seria Endless Brâncuși

NFT din seria Endless Brâncuși

Ce planuri ai pentru 2022? Sperăm să vedem, poate, mai multe lucrări într-o nouă expoziție personală.

Pentru 2022 mi-am propus concretizarea muralului cu Brâncuși, dar și realizarea unei noi colecții cu caracter mai abstract. Faptul că o lucrare fizică de-ale mele necesită peste 100 de ore de efort și energie, din perspectiva timpului limitat, îmi este dificil să le grupez într-o expoziție personală. Am reușit acest lucru în 2020, cu colecția The Greatest, expusă în Hamburg, care include 15 colaje fizice cu portretul celor mai populare personalități ale omenirii, pe categorii: actrițe, actori, muzicieni geniali, români de geniu și o categorie cu personaje din desene animate. Din păcate, anul 2020 a fost unul foarte provocator pentru noi toți, iar pentru mine, ca artist, a fost anul în care toate expozițiile de artă programate nu s-au putut materializa din cauza pandemiei. Îmi doresc ca în 2022 să pot expune atât în România,cat și internațional, acolo unde apetitul pentru consumul de pop art este mai ridicat.

Maria Tănase, colaj, 2020

Post a Comment