Ionuț Rădulescu este un artist vizual preocupat de îmbinarea ilustrației cu designul. A absolvit Facultatea de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Arte din București, a urmat un master la Savannah College of Art and Design (SCAD), Georgia, S.U.A., iar din 2012 este stabilit în New York. Pe lângă proiectele comerciale, care includ design digital, branding și ilustrație pentru diverse platforme și publicații, Ionuț continuă să se dedice explorării unor teme personale și sociale precum sexualitatea, motivația, identitatea și stilul de viață. Aceste subiecte sunt reflectate în proiectele lui de typography și lettering, zone care îl pasionează în mod deosebit și care reprezintă o componentă centrală a stilului său vizual. Am aflat de la Ionuț Rădulescu despre începuturile lui în acest domeniu, despre provocările din New York, colaborările importante și noile direcții pe care dorește să le integreze în proiectele lui.

Cum ai început să te implici în design și ilustrație? Ce alte modalități de exprimare vizuală ai mai experimentat și ce te-a determinat să rămâi în această zonă?

De mic mi-a plăcut să desenez, îmi aduc aminte cum desenam cu creta pe asfalt sau pe pereții de metal ai unui garaj de la un vecin de pe strada unde am copilărit. M-am născut în Oltenia, Balș, județul Olt.

Tot atunci am descoperit că vreau să desenez și pentru modă sau design industrial, așa că am decis să aplic la Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, secția design industrial. În perioada aceea am găsit un anunț în ziar, de la o agenție numită Giltist. Căutau un ilustrator și designer care să ilustreze grafica pentru niște cereale pentru copii. Așa am aflat că dincolo de desen, ilustrație, există și termenul de design grafic: o disciplină unde pot combina nu numai desen, cât și fotografie, literă, colaj, deci o varietate de forme vizuale, menite să transmită un mesaj.

Apoi am mers la Facultatea de Design din București, secția design grafic, unde am încercat tot timpul să îmbin ilustrația cu designul. Drept urmare, licența a fost o combinație între design de carte și ilustrație. Îmi aduc aminte cu drag de ea și de experiențele trăite, de nopțile întregi în care am stat să termin acea muncă.

Mi-am dat seama că ilustrația și designul grafic sunt discipline ample, unde contează atât ideile, sensibilitatea artistică, cât și craftul, care trebuie perfecționat în mod continuu. Pentru mine au oferit o paleta amplă, de la ilustrație editorială de carte, de digital media, până la branding, digital design. Le îmbin pe amândouă și simt că asta mi se potrivește.

Am încercat în facultate fotografie și, deși nu fac asta în mod principal, am o arhivă întreagă de poze, mood boards, unde încerc să îmi antrenez simțul vizual. Mai ales că lucrez în design grafic cu fotografie și video, când uneori asist la proiecte de shooting pentru diverse campanii, pe care ulterior le integrez în design, fie digital (wesbite, social) sau print (poster, catalog etc.).

Cum a fost tranziția ta de la București la New York și ce a însemnat această schimbare de mediu pentru proiectele tale?

După ce am terminat licența, cei trei ani de facultate de design grafic la București, mi-am dat seama că vreau să mai învăț și am decis să aplic la mastere în Londra și State, SCAD, Savannah College of Art and Design, în Savannah, Georgia. Am ales SCAD, pentru că mi s-a părut o ocazie unică, mai ales că știam că se intra greu la mastere acolo. Nu a fost ușor cu siguranță, însă am fost acceptat cu bursă totală, aveau un Dean’s Award, Student Ambassador in the School of Communication Arts. A fost poate și noroc, am intrat, și în august 2011 mi-am facut bagajele și am plecat. Masterul a fost o experiență interesantă, pentru că am avut cursuri atât pe ilustrație, cât și design, am știut că îmi plac ambele discipline.

Între timp, înainte să plec în State, am avut o scurtă experiență de design în Londra, la Mccan WorldGroup, unde după ce m-au găsit online, m-au chemat să lucrez pe niște proiecte de design și ilustrație. Țin minte că tot în perioada 2009-2010 din facultate am lucrat pe zona de ilustrație editorială și design cu agenții de publicitate și reviste, platforme din București, printre care și DOR, pentru care am primit niște premii de ilustrație.

Odată ce am ajuns în New York, în vara lui 2012, mi-am dat seama că a trebuit să mă adaptez rapid la un mediu puternic digital: perioada de booming de app design, website design și digital branding. Aveam un portofoliu oarecum ok, însă eram într-un oraș competitiv, unde în fiecare zi trebuia să mă adaptez și să învăț ceva nou.

Am rămas tot în zona de design și ilustrație, însă am descoperit că pot face o varietate de lucruri. În ideea că pot lucra într-o companie pe design digital, print, în timp ce pot face freelance pe proiecte unde pot crește creativ, sau expoziții.

Mediul m-a inspirat și m-a împins să caut idei, să îmi rafinez stilul vizual, am explorat mult pe zona de colaj, literă (typography și lettering) și am ajuns la un stil curat vizual, unde culoarea, forma și simplitatea au oferit impact, au atras privirile celor din jur și celor cu care am colaborat.

 Instagramul tău este ca un jurnal vizual, în care letteringul reflectă teme precum sexualitatea, motivația sau stilul de viață. Îți consideri arta o formă de activism sau o vezi mai degrabă ca pe o explorare personală?

E un pic greu de răspuns, cred că e o cale de mijloc, în sensul că experiențele personale sunt strâns legate de ce trăiesc aici, de la teme de sexualitate, queer, motivație și stil de viață, care nu e întotdeauna ușor. Spuneam mai sus de mediu, cât și oameni, situații, toate acestea îmi oferă experiențe cu care rezonez și îmi dau inspirația să merg mai departe.

Cred că la un moment dat se îmbină și este puțin din fiecare: și explorare personală, dar și o formă de activism legată de experiențele trăite aici.

Există vreun proiect sau vreo lucrare care te-a marcat și care a avut un impact semnificativ asupra carierei tale?

La un moment dat, cred că prin 2018, am început pe Instagram un proiect experimental numit Shapes and Flesh, unde am explorat teme de sexualitate, queer, într-un mod abstract, prin forme, texturi, culori și uneori litere.

Experimentele astea au atras atenția ziarului New York Times, unde am fost angajat să fac o ilustrație editorială, un colaj apărut în print și digital.

Dipsea, o platformă și aplicație de sexual wellness pentru femei, mi-a scris să colaborăm la o serie de colaje, in-app, graphic covers pentru poveștile lor din aplicație. A fost o experiență unică să văd ilustrațiile ca fiind covers pentru audiobooks.

Pe lângă asta, m-am axat destul de mult pe proiecte de literă: typograhy și lettering, o zonă care îmi place foarte mult.

Care consideri că este cel mai important aspect al brandingului atunci când lucrezi la un proiect? Cum te asiguri că identitatea vizuală pe care o creezi reflectă valorile fundamentale ale brandului?

Cred că un brand bun trebuie să comunice clar, să aibă o poveste, să inspire emoție. Ca să reușească asta trebuie ca elementele vizuale să susțină creativ ideea din spate: să fie atât elemente cu rol estetic, dar și funcțional, să funcționeze strategic, cât să susțină mesajul.

E ușor de zis, dar greu de făcut, e un proces frumos, dar complex. E research la mjiloc, spirit de observație, atenție la detaliu și curiozitatea față de brand și mesajul său, pentru a putea exprima cât mai bine personalitatea sa.

De exemplu, ca exercițiu, brandingul meu, munca mea să zicem, cum apar pe platformele de social, website, stilul vizual, tematica muncii și mesajul sunt cumva legate, sunt coerente. Iar atunci când lucrez cu clienți, companii etc., oamenii își fac o idee clară despre munca mea, stilul meu și cum s-ar potrivi cu ce caută ei creativ.

Există teme specifice sau tendințe noi pe care ți-ai dori să le explorezi mai în detaliu în viitor?

Cred că mai mult ca niciodată trăim într-un mediu unde avem parte de atât de multă informație, zilnic. E greu de zis, dar vreau să experimentez mai mult cu zona de video și motion, și cum pot duce asta mai departe în munca mea, fie că e vorba de colaj, lettering sau orice altă formă de experimentare vizuală. Aș vrea să o văd într-o formă mișcătoare, sunet etc.

Ca teme, cred că ele evoluează odată cu experiențele mele și cu ce rezonez eu la un anumit moment, în funcție de perioadă și mediu.

 Cum vezi evoluția domeniului tău în următorii ani? Care sunt schimbările sau inovațiile care te-ar putea influența cel mai mult?

Se pare că inteligența artificială e aici să stea și să ne ajute, să ne înlesnească munca, mai ales din unghiul productivității. Sunt artiști și designeri care deja au adoptat în vocabularul lor vizual proiecte realizate cu inteligența artificială.

Rămân curios, și încă încerc să văd cum pot eu integra asta în munca mea, dincolo de cum o folosesc acum mai mult pentru producție, să îmi facă procesul mai ușor. Un exemplu ar fi cum aș putea folosi acest mediu într-un colaj sau lettering și cum m-ar ajuta să îmi dezvolt stilul.

Încă lucrez la asta, e o zonă ușor sensibilă, în ideea că a perfecționa un stil vizual necesită timp, exercițiu, simț estetic. A integra această formă de tehnologie e o abordare nouă, unde încă învăț să o folosesc să generez ceva ca să fie autentic și fundamentat vizual.