De cele mai multe ori trecute cu vederea de către lumea artei contemporane, dar și de actorii săi principali, muzeele de stat din țară riscă să devină și ele, la rândul lor, piese istorice, căzute în desuetudine și uitate chiar și de publicul local. Sunt puțini, astăzi, oamenii care merg să viziteze un muzeu din afara Capitalei. Am remarcat, totuși, în ultimii doi ani, o mobilizare ceva mai dinamică a instituțiilor culturale locale, care au început să își îmbogățească programul expozițional și să încerce diferite strategii de atragere a vizitatorilor, în special a celor cât mai tineri. 

Lelia Rus-Pîrvan este artist vizual, profesor la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” și conduce, în prezent, Muzeul de Artă din Constanța, o instituție pentru care își dorește un interes din ce în ce mai mare din partea publicului, dar și a comunității artistice. Deja într-un plin proces de reîmprospătare a agendei muzeului, Lelia-Rus Pîrvan a stat de vorbă cu Propagarta și a povestit despre patrimoniul muzeului pe care îl coordonează, despre proiectele culturale interdisciplinare pe care le-a concretizat în ultima perioadă, dar și despre planuriile de viitor.

Artist vizual, profesor, director de muzeu. Trei profesii frumoase, dar și solicitante, pe care le împletiți zi de zi. Cum reușiți să păstrați echilibrul între cele trei? Care au fost (sau încă sunt) cele mai mari provocări profesionale pe care le-ați întâlnit?

Domeniul artelor vizuale este în sine o provocare profesională continuă. Trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă și să încerci măcar să ții pasul, fără a-ți pierde însă originalitatea, propriul drum. Mai ales după perioada pandemiei de Covid-19, am sentimentul lumii întregi care s-a trezit dintr-un somn lung și încearcă să recupereze timpul pierdut. Deși, așa cum spuneți, am trei profesii frumoase, în realitate nu există un echilibru perfect între ele. De peste doi ani, punctul de interes major din viața mea a devenit Muzeul de Artă Constanța și găsirea unei strategii de revitalizare a instituției muzeale, o activitate frumoasă, dar solicitantă. În paralel, îmi țin cursurile la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, iar în puținul timp liber rămas mă împart între familie și plăcerea de a face artă. Am fost aproximativ opt ani șef de secție la muzeu, dar activitatea mea didactică este mult mai îndelungată, a început acum 20 ani când am predat primele cursuri de artă la o școală din București, apoi la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța unde am fost profesor titular de sculptură, iar acum predau studenților de la Arte, pentru care am gândit proiectul „Redescoperind muzeul”. Deși, în ultimii ani, nu am mai avut mult timp pentru mine și arta mea, mă bucur ori de câte ori am prilejul să expun alături de colegi. În prezent, am mai multe lucrări de sculptură expuse în cadrul evenimentului de la Iași denumit „Luna sculptorilor români”, cât și lucrări de pictură la campusul Universității „Ovidius”, la o expoziție cu studenți și profesori.

S-a simțit, în ultimii ani, în mai multe orașe din țară, un efort de resuscitare a vieții artistice și culturale, care a dat roade mai mult ca înainte. Muzeul de Artă din Constanța se înscrie printre instituțiile cele mai active în sensul acesta. Din experiența dvs. în cadrul muzeului, care sunt cele mai importante demersuri pe care trebuie să le facă o astfel de instituție pentru a atinge o mai mare vizibilitate și un interes crescut al publicului?

Creșterea vizibilității muzeului a reprezentat cea mai importantă preocupare a mea, deoarece simțeam o frustrare la gândul că un patrimoniu atât de vast și interesant are atât de puțini vizitatori. Am schimbat panourile publicitare stradale, am refăcut site-ul instituției, care acum poate fi accesat și în limba engleză, am regândit zonele de acces atât în muzeul din Constanța, cât și în secția noastră din zona peninsulară, Muzeul de sculptură „Ion Jalea”, am dotat cu coduri QR principalele lucrări din cele trei muzee (Muzeul de Artă Constanța și secțiile sale, Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” Constanța și Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă” Topalu), am printat flyere de promovare și am actualizat multe din dotările muzeo-tehnice. De asemenea, am dezvoltat permanent conturile de Facebook și Instagram ale instituției și am introdus două proiecte de prezentare online a lucrărilor de artă din cele două secții, Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă” de la Topalu și Muzeul „Ion Jalea”.
Ne-am dorit consolidarea poziției de nucleu cultural al orașului, prin organizarea unor programe culturale complexe, de interferență a artelor, prin organizarea de concerte, lansări de carte, conferinţe și spectacole. Avem, de altfel, colaborări foarte bune cu toate instituțiile culturale din Constanța. Un exemplu în acest sens, îl reprezintă parteneriatul pe care l-am demarat anul acesta cu Teatrul de Stat Constanța la inițiativa domnului director Erwin Șimșensohn, pentru transformarea Constanței într-o destinație culturală. Prin acest demers, publicul din București care vine să vadă la Constanța piesa de teatru „Seaside Stories” a regizorului Radu Afrim este adus în prealabil într-o vizită la Muzeul de Artă.
Toate aceste initiative, care vin în scopul atragerii publicului tânăr mai ales, precum și un program expozițional bogat și variat, cred că au condus la un interes crescut pentru muzeul nostru și ne dorim și pe mai departe să păstrăm vie această curiozitate.

Tot mai mulți artiști contemporani foarte cunoscuți deschid expoziții personale la Muzeul de Artă din Constanța. A avut loc, chiar zilele acestea, vernisajul expoziției „Pursuit of Happiness”, a lui Roman Tolici. Cum a început colaborarea cu Mobius Gallery? Cum a receptat publicul din Constanța aceste expoziții personale importante?

În perioada februarie – aprilie găzduim o expoziție personală a lui Roman Tolici. Discuțiile pentru organizarea ei au început mai demult, acum doi ani, cred, atunci când Roxana Dragu de la Mobius Gallery ne-a vizitat și ne-a propus o colaborare. La vernisajul acestei expoziții, pe lângă publicul nostru fidelizat de-a lungul anilor, am observat și foarte mulți tineri, un semn pentru noi că suntem pe drumul cel bun.

Pentru un muzeu achizițiile și donațiile sunt foarte importante pentru lărgirea patrimoniului de lucrări. Care sunt în acest moment lucrările de interes pentru întregirea patrimoniului de opere ale Muzeului de Artă Constanța? Beneficiază arta contemporană de un interes crescut?

Cu un patrimoniu de aproape 8.000 lucrări, colecțiile muzeului nostru au crescut în anul 2021 cu zece lucrări: patru de pictură (ale artistei Margareta Sterian), patru de sculptură și două de grafică, lucrări provenite exclusiv din donații, iar în anul 2022, Muzeul de Artă Constanța și-a mărit numărul lucrărilor prin donația Cezar Atodiresei, ce cuprinde 80 de lucrări de desen și pictură. În curând, vom face cunoscute și alte lucrări donate muzeului nostru de către un artist, la începutul acestui an. Noi suntem o instituție muzeală al cărei patrimoniu este preponderent de artă modernă și mai puțin de artă contemporană, dar chiar și așa, prin expozițiile temporare organizate aici, arta ultimelor decenii are un rol important, contribuind la o viață a orașului pe care ne-o dorim cât mai vibrantă.

Ne puteți vorbi despre câteva proiecte viitoare? Ce ar trebui publicul să urmărească în perioada următoare?

Imediat după terminarea expoziției lui Roman Tolici va urma o personală a Floricăi Prevenda, apoi una a lui Virgil Scripcariu, apoi Bienala Națională de Pictură Constanța, aflată la a doua ediție, eveniment care s-a bucurat de o largă participare în anul 2021, iar în toamnă vom avea o expoziție a Danei și a lui Stephane Maitec. Deoarece în Constanța nu există un alt spațiu de expunere pentru artiștii plastici locali, anul acesta organizăm pentru ei mai multe expoziții personale și de grup.

De asemenea, vom continua parteneriatul cu primăria orașului Ovidiu, început în anul 2022, când s-a organizat prima tabără de sculptură cu transmisie live din România. Astfel, timp de o lună, vizitatorii Muzeului de Artă Constanța au putut viziona live, pe cele cinci ecrane amplasate în muzeu, performance-ul a cinci artiști consacrați, care au lucrat în aer liber. Totodată, în luna mai vom organiza timp de trei zile o conferință cu tema „Realism și alegorie în creația artistică – Omagiu sculptorului Ion Jalea”, la care vor fi prezenți specialiști în domeniul artelor vizuale din mai multe zone ale țării. În concluzie, urmăriți pagina de Facebook a muzeului pentru a descoperi colecțiile și expozițiile noastre printr-o călătorie virtuală în acest lăcăș esențial al culturii constanțene.

Adresa web a Muzeului de Artă Constanța o puteți accesa aici.