O selecție de peste 20 de lucrări cu formaldehidă ale lui Hirst, datând din 1991 până în 2021, va fi prezentată la Gagosian în „Natural History”, prima expoziție care reunește aceste lucrări și care acoperă o perioadă de trei decenii.

„The Physical Impossibility of Death in the Mind of Someone Living”, un rechin-tigru de aproximativ patru metri amplasat într-un rezervor de formaldehidă, a fost prima lucrare de acest fel, comisionată de omul de afaceri Charles Saatchi în 1991. Despre această lucrare, artistul a mărturisit: „Îmi doream un rechin suficient de mare încât să ai impresia că te mănâncă și într-o cantitate suficient de mare de lichid încât să-ți poți imagina că ești acolo cu el.”

Reprezentând dorința sa continuă de a reduce decalajul dintre artă și știință și de a crea o legătură între cele două, seria „Natural History” include o varietate de animale conservate, cum ar fi oi, porumbei, o zebră și chiar un „unicorn”.

Începând cu „The Impossible Lovers” (1991), un dulap plin cu borcane de sticlă care conțin organe de vacă conservate, „Natural History” include și lucrări care încorporează oi („I am”, 1995), pești („Saint Philip”, 2005 și „Love Is Blind”, 2008), viței („Cain and Abel”, 1994 și „The Ascension”, 2003) și rechini („Myth Explored, Explained, Exploded”, 1993). De asemenea, sunt prezentate lucrări complexe, cum ar fi „The Pursuit of Oblivion” (2004), în care carcasele de animale au alături alte obiecte, inclusiv cuțite și o umbrelă.

Animalele lui Hirst, imobile, tăcute, „suspendate” într-un cadru complet izolat și fragil, reprezintă o întrupare a vieții și a morții în același timp. Departe de a propune formaldehida ca mediu eficient pentru conservarea animalelor și a ideilor pe care le transmit, Hirst concluzionează că însăși ideea de conservare este inutilă în fața morții inevitabile.