„Nu te poți aștepta ca lumea să fie interesată de tine, dacă tu nu ești interesat de ea.” – spune Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík, Islanda, partenerul programului Accelerator, în debutul laboratorului său Sistemul de artă contemporană. Ca manager al unei galerii cu activitate internațională, ce reprezintă artiști consacrați, Einarsson a împărtășit soluții prin care artiștii români să își facă vocea auzită, în contextul în care insularitatea este o tema comună a Islandei și României.

La 10 luni de la lansare, programul Accelerator. Mentorat și producție pentru artiști emergenți finalizează stagiul de mentorat. Artiștii, selectați de un juriu internațional, beneficiază de cel mai complex program de mentorat desfășurat acum în România. Ei sunt: Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia Prodan, Stanca Soare și Ana Maria Szöllösi. Prin toate etapele – mentorat, expoziție de grup și proiecte de artă în spațiul public – artiștii sunt angrenați într-o experiență cu potențial de transformare a carierelor lor.

În perioada mai-iulie au avut loc șase laboratoare: Piața de artă contemporană și posibilități de finanțare, susținut de Andrei Breahnă, manager cultural; Sistemul artei contemporane, condus de Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavík; Curatoriere. Relația dintre artist și curator, Tevž Logar, curator; PR, comunicare în artă și redactare în contextul practicii artistice, Ioana Chira, comunicator; Publicații de artist, Sigurður Atli Sigurðsson, artist și Artă în spațiul public, Ólöf Nordal, artistă.

Workshop-ul Piața de artă contemporană și posibilități de finanțare a realizat o radiografie a pieței centrată pe volume, canale de comunicare cu colecționarii și beneficii, conținutul colecției de artă sau profilul colecționarului. Studiile relevă că în 2021 vânzările de „artă și antichități realizate de dealeri și case de licitații” au crescut cu 29% față de 2020, depășind nivelurile dinainte de pandemie (2019). SUA domină piața de artă globală, cu 42% din valoarea sa.

20 este numărul, de altfel, constant, de artiști emergenți reprezentați de galeriile active pe piața primară în 2020. În 2021, 39% dintre artiștii reprezentați de galerii sunt emergenți, 50% sunt artiști aflați la mijlocul carierei iar 12% – artiști din eșalonul 1, care și-au dezvoltat o piață secundară solidă în sectorul galeriilor și caselor de licitații și al căror cost per lucrare depășește 100.000 de euro. (analiza realizată de galeria Gaep pe baza studiilor internaționale).

Ancorat în acest context de piață și pe baza studiilor de caz ale galeriei Gaep, Andrei Breahnă a explicat concret ce presupune colaborarea dintre artist și galerie, fluxul pornind de la inițierea parteneriatului, producția de expoziții, până la strategia de preț și vânzarea lucrărilor.

„Arta în spațiul public este una dintre cele mai deschise arii artistice. Cu cât explorați și duceți mai departe sensul proiectului pe care îl pregătiți, cu atât acesta va genera curiozitate. Este important să fiți deschiși, să vă provocați gândirea creativă și să nu vă impuneți limite.” – afirmă artista Ólöf Nordal la debutul atelierului Arta în spațiul public. Într-un cadru interactiv, participanții au prezentat propunerile de proiecte de artă în spațiul public inspirate din comunități, cu potențial de a fi comisionate sau înscrise într-o competiție de profil.

Ioana Chira, comunicator, le-a dezvăluit artiștilor cum să își construiască o imagine strategică în relație cu publicul larg și cu mass media și cum să folosească mediile de comunicare în beneficiul lor. Într-o lume supraîncărcată de informații, participanții au explorat modalități de punere în valoare a viziunii artistice prin mesaje relevante și pe canalele potrivite, urmărind impactul și păstrându-și autenticitatea.

În laboratorul Publicații de artist, participanții au primit de la Sigurður Atli Sigurðsson informații despre cărțile de artist – concepte și metodologii aplicate de artiști internaționali; serigrafie, tipografie,  catalogul abordat ca publicație de artist și platforme digitale. Timpul a fost investit și în analiza tipologiilor de cărți de artist, inclusiv a celor produse de cei 10 artiști din program.

„În prezent, curatorii independenți dezvoltă proiecte de cercetare sau propuneri de expoziții ca o modalitate de a experimenta integrarea vizuală a mai multor tipuri de discipline și audiențe.” – spune Tevž Logar, curator. El a făcut o incursiune în ecosistemul de artă, influențat în extenso de regulile societății, pentru a urmări evoluția rolului curatorului de-a lungul anilor. Arta conceptuală și minimalismul au influențat, în anii ’70, stabilirea rolului curatorului, a cărui importanță crește odată ce artistul se concentrează pe idee, și nu pe obiect. În anii ’90, datorită numărului mare de bienale, curatorul devine extrem de vizibil și își asumă un rol managerial în arta globală, explică Logar.

Ce urmează în cadrul programului Accelerator?

Din august, artiștii vor începe să producă lucrări pentru expoziția de grup, al cărei vernisaj este prevăzut pentru ianuarie 2023. Anul viitor va aduce și alte evenimente dedicate publicului larg: artist talks, screening-uri și o conferință cu un invitat străin, precum și proiecte de artă în spațiul public realizate de cei 10 artiști emergenți.” Text de Ana-Ilinca Macri