Pictura Iriși este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Vincent van Gogh, apreciată atât de publicul larg, cât și de specialiști pentru felul în care florile albastre transmit o stare de calm și reflecție. Totuși, cercetări recente realizate la Muzeul Getty arată că aceste flori nu au fost întotdeauna albastre. Inițial, atunci când au fost pictate de artistul olandez, ele erau de fapt mov.

Muzeul Getty, care deține această operă din 1990, a profitat de închiderea sa în timpul pandemiei COVID pentru a efectua o analiză detaliată a picturii, care este considerată una dintre piesele de rezistență ale colecției sale. “Închiderea muzeului ne-a oferit oportunitatea de a aduce tabloul în studio pentru cercetări extinse,” a declarat Timothy Potts, directorul Muzeului J. Paul Getty.

Cercetările au demonstrat că expunerea la lumină a schimbat ireversibil culorile picturii. În special, florile au fost inițial mov, un detaliu sugerat și de o scrisoare pe care Van Gogh i-a trimis-o fratelui său Theo, în care menționa că lucra la un tablou cu „iriși violeți.” De asemenea, studiul a confirmat că lucrarea a fost creată en plein air, deoarece în vopseaua încă umedă a fost găsit un con de polen.

Aceste descoperiri sunt elemente centrale ale noii expoziții intitulate Ultra-Violet: New Light on Van Gogh’s Irises, care examinează modul în care înțelegerea luminii și a culorilor de către Van Gogh i-a influențat arta. Totodată, expoziția prezintă metodele științifice moderne utilizate pentru a dezvălui tehnicile și materialele preferate ale artistului. Potrivit muzeului, Van Gogh a creat pigmentul violet prin amestecarea vopselelor albastre și roșii. Analizele cu tehnici non-invazive, precum spectroscopia de fluorescență cu raze X, au identificat urme ale unui pigment roșu extrem de sensibil la lumină, numit geranium lake. Acest pigment s-a decolorat semnificativ din cauza expunerii la lumină, încă din primii ani de existență ai picturii.

Pentru a oferi publicului o imagine a modului în care arătau Irișii la început, cercetătorii de la Getty au realizat o reconstrucție digitală a picturii. Aceasta face parte din expoziție alături de alte obiecte legate de creația tabloului, inclusiv o replică a unei cutii de lac roșu cu bile de ață, pe care Van Gogh le folosea pentru a explora relațiile cromatice, și scrisoarea originală trimisă lui Theo. Ambele sunt împrumutate de la Muzeul Van Gogh din Olanda.

Expoziția transmite un mesaj mai amplu, dincolo de povestea acestui tablou, despre modul în care tehnologia și istoria artei se pot combina pentru a oferi o perspectivă mai completă asupra unor lucrări celebre. “Conservarea artei este un exemplu perfect al modului în care știința și arta se intersectează, reunind istoria artei cu cercetarea științifică,” a declarat Potts. “Această expoziție evidențiază rezultatele revelatoare ale acestor studii.”