Expoziția Loc | A Fragile Place de la Kunstsalon zur Edith din Berlin
Între 1 și 10 august 2026, spațiul Kunstsalon zur Edith din Berlin (Jülicher Strasse 30) , gazda rezidenței artistice, a devenit scenariul unei duble investigații vizuale profunde, semnate de artiștii Magdalena Pelmuș și Bogdan Pelmuș. Expoziția Loc | A Fragile Place, un proiect sub egida Fantom. Rezidența, finalizată printr-o expoziție, propune o poetică a urmei, chestionând granițele volatile dintre corp, memorie și teritoriu.

Proiectul funcționează ca un dialog conceptual strâns. Un loc poate exista în interiorul corpului în aceeași măsură în care corpul ocupă un loc fizic. Împreună, cei doi artiști explorează paradoxul prin care absența se preschimbă într-o formă densă de prezență.
Un loc poate exista în corp la fel de mult cum corpul poate exista într-un loc. Împreună, Wound Cartography (Magdalena Pelmuș) și Empty Space | LOC (Bogdan Pelmuș) explorează memoria prin urmele fragile lăsate în ambele, unde absența devine o altă formă de prezență.
Wound Cartography
Magdalena Pelmuș
Corpul nu apare în Wound Cartography ca o reprezentare a individului, ci ca o suprafață de inscripționare. Un teritoriu, asupra căruia experiența intervine, trasează, marchează și reorganizează.
Ansamblul reunește o serie de doisprezece linogravuri, construite în jurul aceleiași siluete umane, redusă la o formă aproape schematică, fie frontală, fie din spate, aproape de un model anatomic. Repetarea obsesivă a aceleiași figuri suspendă identitatea și transformă corpul într-o structură comună, disponibilă pentru cartografiere.
În unsprezece dintre lucrări, fiecare corp poartă o singură marcă: un marker circular roșu sclipitor funcționează ca un semn cartografic – o coordonată care localizează o zonă a memoriei fără a o explica. A douăsprezecea lucrare funcționează ca legenda hărții. Același corp este simultan străpuns și lovit de cuțite, bâte, ghiulele și alte instrumente de violență. Aceste obiecte nu înfățișează un eveniment istoric specific sau un act de agresiune recognoscibil. Detașate de funcția lor narativă, ele devin un vocabular vizual cu impact și oferă cheia pentru citirea întregului ansamblu de lucrări. În timp ce cele unsprezece puncte de referință indică locuri ale memoriei, această imagine indică forțele capabile să genereze astfel de urme. Împreună, lucrările construiesc o topografie a memoriei. Violența nu este reprezentată ca un spectacol, ci ca un proces prin care experiența ocupă corpul și îl transformă într-o hartă.
Titlul propune o inversare a perspectivei: rana nu este un accident localizat, ci un teritoriu care poate fi traversat și citit. Cartografierea nu își propune să localizeze durerea, ci să înțeleagă cum experiența produce geografie: fiecare urmă devine un reper, fiecare impact o coordonată, iar corpul – o hartă deschisă interpretării privitorului.

Empty Space | LOC
Bogdan Pelmuș
Empty Space | LOC este un proiect artistic de lungă durată care explorează reconstrucția absenței și a prezenței. Lucrările prezentate în această retrospectivă, create în diferite perioade și prin diverse tehnici, sunt selectate dintr-o investigație continuă asupra misterului LOC – un loc care își așteaptă exploratorii.
Proiectul examinează paradoxul prin care dispariția corpului fizic devine o altă formă de prezență. Nu este un spațiu gol, ci unul locuit de memorie.
În ciclul de regenerare, ființa umană lasă în urmă un loc, dar urmele rămân. Aceste urme devin materia primă din care sunt reconstruite noi cicluri de viață, memorie și sens.
Relația dintre virtual și real introduce o dimensiune critică. Pe măsură ce mediile digitale înlocuiesc din ce în ce mai mult experiența directă, locul își pierde treptat coordonatele fizice și devine o proiecție a memoriei.
Numerotarea aleatorie (LOC 2541, LOC 7693 etc.) sugerează o arhivă infinită în care fiecare fragment de spațiu rămâne singular, chiar dacă aparține unui întreg aparent nediferențiat.
Oglinda acționează ca un portal, dizolvând distanța dintre privitor și opera de artă. În loc să rămână un observator extern, privitorul devine parte a locului investigat, confruntându-se cu propria prezență în absență.
Detaliul păstrează autenticitatea fiecărui loc, salvându-l din anonimat și permițând misterului său să dăinuie. Prin detalii, fiecare loc rămâne deschis descoperirii.