Expoziția personală a artistului Cătălin Bădărău, găzduită de Galeria IOMO din cadrul Combinatului Fondului Plastic, „indică” publicului o viziune a universului gestualității și al expresiei sculpturale. Deschisă până pe 22 martie 2025, expoziția reunește opt lucrări ce gravitează în jurul unui motiv central – gestul indexului, simbol al direcționării, al puterii, al interogației sau al judecății.

Prin intermediul acestor sculpturi impresionante, Bădărău explorează limitele dintre organic și artificial, dintre fragilitate și monumentalitate, propunând o reflecție profundă asupra condiției umane. Pornind de la studiul anatomiei corpului uman, discursul artistic evoluează treptat spre explorarea intenției și a expresiei gestuale unde reprezentarea mâinii părăsește materialitatea obiectului și se apropie mai mult de înțelesul intrinsec al acestuia.

Lucrarea „This is My Blood / Fake News” prezintă o compoziție puternic simbolică și vizual dramatică, construită din două elemente-cheie: o mână suspendată îndreptată spre podea, realizată într-o nuanță de roșu- carmin închis, și un pahar – ca de vin –  așezat pe o poliță de sticlă, montată pe perete dedesubtul acesteia. Indexul este îndreptat în jos, într-un gest care poate fi interpretat fie ca o indicație, fie ca o judecată sau un act de putere. Vizual, această mână poate evoca gestul biblic al lui Toma Necredinciosul, dar și o referință la ideea de autoritate sau sentință. Paharul de vin plasat pe o poliță de sticlă  devine mai mult decât un simplu recipient. În acest context, paharul colectează nu doar lichidul, ci însăși esența umanului. Se poziționează ca un vas al transformării, oscilând între un simbol euharistic al sacrificiului și o imagine a fragilității corpului, care se consumă, se scurge și se pierde.

Din punctul de vedere al materialelor din care au fost realizate lucrările, Cătălin Bădărău aduce diversitate prin multitudinea materialelor folosite. Astfel de la expresia delicată dar în același timp rigidă și fragilă a sticlei, se trece la aspectul aproape tulburător al lucrării ”Warning” realizată din burete parcă îmbibat în carmin. Prin alternanța contrastelor, lucrările își păstrează un ritm organic, conturând o dinamică vizuală care le individualizează, dar le și leagă subtil într-un ansamblu coerent. Această tensiune între elemente creează un sentiment de spațialitate, oferind fiecărei piese un loc distinct în expoziție, fără a pierde legătura cu întregul.

Cel mai puternic contrast nu se manifestă doar între lucrări, ci și în relația acestora cu spațiul expozițional. Albul imaculat al pereților și podeaua lucioasă, ca de oglindă, creează un cadru aproape steril, care potențează prezența fizică a sculpturilor. Reflexiile din podea dublează experiența vizuală, amplificând impactul fiecărei lucrări și generând o senzație de imponderabilitate. Această juxtapunere între materialitatea sculpturilor  – brută, organică, tensionată – și imaterialitatea reflectării lor transformă spațiul într-o zonă de ambiguitate perceptivă.

Gesturi definitive” evocă acțiuni irevocabile, momente de decizie sau expresii care capătă greutatea unui simbol. Aici, „definitiv” nu se referă doar la un act final, ci la gesturile care devin întipărite în memorie și gravate în timp ca niște relicve ale intenției umane. Acestea pot fi gesturi de acuzare, afirmare, sacrificiu sau îndoială – semne ce transcend clipa și devin parte dintr-un limbaj universal al expresiei.