„Expoziția curatoriată de mine este concepută astfel  încât să funcționeze ca un spațiu de întâlnire și dialog între artiști de absolut toate vârstele și din toate generațiile, de la optsprezece la nouăzeci de ani, și un public consumator de artă inițiat sau amator. Prin selecția făcută, am dorit să trec în revistă o multitudine de medii artistice prezente în creația vizuală actuală, de la formele clasice de reprezentare – pictură, sculptură, gravură, grafică, tapiserie, ceramică – la multimedia, fotografie și light box, tatuaj, print 3D, desen sonor, obiect textil conceptual, modelaj liber în lut, în zahăr, papier mâché sau rășini, diverse instalații, artă sonoră și text literar sau performativ. Evenimentul este gândit să funcționeze într-un cadru aflat pe intersecția dintre componente puse în dialog: vechi/nou, emergent/consacrat, clasic/actual, supererou/antierou, simbol/descriere.

Scopul expoziției este acela de a dezvălui un patrimoniu artistic actual, un arc în timp între generații și redarea către public a acestui patrimoniu, dorința de a transmite istoria locului și artiștilor care îl animă și-l reprezintă, studierea unui moment important din arta românească prezentă. Expoziția pune în scenă istoria actuală, memoria recentă și nevoile societății, mai ales acum, în al doilea an al pandemiei, dorind să arate publicului capacitățile reactive la problemele societății, ale scenei de artă. Astfel, arta actuală poate fi răspunsul de care publicul are nevoie pentru a înțelege istoria în curs, contemporaneitatea, artiștii luând rolul turnesolului menit să reveleze problemele societății.

Superheroes/Antiheroes. Tendințe în arta contemporană românească se vrea citită, parcursă, înțeleasă ca o metainstalație, spațiu imersiv și eclectic prin care privitorul să circule în căutarea înțelesurilor operelor de artă expuse. Expoziția se vizitează pe fir conceptual, lucrările se juxtapun, conform conceptelor și temelor abordate, afinităților vizual-estetice, și nu neapărat cronologic, ca într-un muzeu. Operele dialoghează cu spațiul și între ele în afara barierelor vârstelor, ale timpului, la intersecția a numeroase și diverse practici creative. Sunt prezenți creatori din generații diferite și uneori se întâmplă ca cei mai tineri să aibă aceleași preocupări, redescoperă și  (re)contextualizează azi fenomene din trecutul mai mult sau mai puțin recent. Ne dorim să provocăm vizitatorul la o experiență inedită.

În acest scop, am dus o muncă de cercetare la firul ierbii, direct în atelier și în expoziții, iar pe măsură ce lucrurile se legau și descopeream noi lucrări găseam și din ce în ce mai multe conexiuni interesante între artiști și practicile lor creative, noi contexte. Sensul este acela al alterității în unitate, al diversității polifonice, dar și al bunei adunări împreună pentru reușita expoziției. Pavilionul de artă contemporană din Art Safari 2021 este cel în care am dorit să se pună accentul pe prezentarea unor lucrări inedite, multe răspunzând cererii noastre la trinitatea temelor: figurile simbolice ale (super)eroului și (anti)eroului și, pentru că această binaritate ar fi fost neincluzivă cu artiștii cu practici nonfigurative, am simțit nevoia unei mai largi forme de incluziune conceptuală și am extins temele, adăugând subtitlul unificator.

Sociologia modernă a generat conceptul de flat-age society (aplatizarea vârstelor), situație în care vârsta a devenit irelevantă, în artă practicându-se discursul subversiv, contestator al ordinii lucrurilor oricând pe parcursul activității profesionale. Nu numai tinerii revoluționează imaginarul și creează icon-uri, ci și cei trecuți de tinerețe. Deopotrivă revendicativi și preocupați de hibele societății, artiștii, indiferent cărei cohorte aparțin, suprapun intereselor personale și profesionale nevoile societății. Scena e diversă, artiștii sunt în priză continuă cu societatea, tendințele în creație merg în toate direcțiile: revelatoare, (auto)biografice și (auto)critice, politic-sociale, integratoare cu minoritățile etnice și de gen, minimal conceptuale, estetic vizuale, erotice sau onirice.”

Curator Raluca Ilaria Demetrescu