Nikita Dembinski este un căutător continuu al artei și al înțelesului ei trecând până acum prin teatru, fotografie și muzică. Lucrările lui au apărut în publicații precum Glamour și Scena9 iar albumul lui ,“Second Sun”, este un must listen. 

Muzica e în opinia mea o artă sacră, ajunge în cele mai adânci părți ale omului folosindu-se de frecvențe, de vibrații. Transmite mesaje, stări. Muzica cărui artist a reușit să te facă să te îndrăgostești de arta aceasta? 

Prietenii mei cei mai buni care mă cunosc bine or să râdă de predictibilitatea răspunsului meu, dar cred că artistul pe care l-am ascultat cel mai mult și care inevitabil m-a făcut să mă îndrăgostesc de muzică este James Blake. Întotdeauna l-am privit ca pe un muzician ahead of his time care a îmbinat într-un fel atât de unic mai multe stiluri. Ingeniozitatea asta a lui, deși probabil subconștientă, m-a făcut să-mi dau seama că până la urmă actul de a compune muzică se rezumă mult la a filtra ce ai ascultat de-alungul timpului. Ca și cum iei mai multe culori și la final le combini într-una singură.

Am cunoscut câțiva oameni care fac muzică și  mi s-au părut foarte interesante modurile diferite în care aceștia lucrau, procesele inedite. Care este procesul tău? 

Păi, nu cred că am o experiență prea vastă în ceea ce privește asta, dar de când cu albumul Second Sun și poate chiar din timpul scrierii acestuia, procesul chiar s-a definit destul de clar pentru mine. Îmi apar în cap diferite fraze muzicale sau sunete, poate un refren care nu există sau poate chiar unul care există deja. Deobicei le înregistrez rapid ca să nu le uit și le salvez într-un folder. În timp se adună cu zecile, și deodată într-o zi îmi vine complet aleatoriu să ascult ce există acolo. După care se produce o triere și rămân 3-4 idei care mi se par bune, pe care ulterior le dezvolt.

Industria muzicală poate să fie și un pic problematică uneori. Care sunt cateva dintre cele mai ciudate experiențe ale tale de când activezi în acest mediu?

Până acum n-am avut parte de experiențe ciudate, sincer. Asta poate pentru că am avut noroc sau poate pentru că am comunicat într-un anumit fel lucrurile de la început și n-am lăsat loc de așa ceva. Sau poate doar le-am uitat :)))

Ca artist, uneori este foarte greu să-ți găsești motivația să creezi în continuare. Tu în ce o găsești?

Indiferent dacă aș avea o perioadă mai low, până acum am avut norocul să găsesc întotdeauna la final motivație și dorință de mai mult. Și știind asta despre mine cumva sunt ok, că știu că dacă pe moment nu e motivație, va veni. Sper să fie așa și-n viitor. Iar pe lângă aspectul ăsta, mă inspiră foarte tare alți muzicieni și simt constant că vreau să fiu acolo cu ei, dacă nu la același nivel poate măcar în actul de a face muzică.

Ce ne poți spune despre viitoarele tale proiecte? Ce ai pregătit pentru 2023 și 2024?

Momentan nu știu, am foarte multe idei și în general îmi doresc mult de la mine. Cu siguranță mă gândesc deja la al doilea album, poate și câteva single-uri. Și simt că urmează și ceva expoziții, dar momentan nu e stabilit nimic concret.

FOTO: Raluca Mărgescu, Robert Bumbeș