„Game of Life este un cellular automaton, un model de computare, adică un grid ale cărui celule pot avea un număr finit de stări, cum ar fi on (celulă vie) și off (celulă moartă).


Pentru fiecare celulă cele din jur se numesc vecini.

La un moment inițial (t=0) se atribuie o stare fiecărei celule. Într-un următor pas (t=1), o nouă generație este creată conform unor reguli inițiale fixe care determină starea fiecărei celule.

Aceste reguli inițiale sunt:
Orice celulă vie cu doi sau trei vecini vii supraviețuiește.
Orice celulă moartă cu trei vecini vii devine o celulă vie.
Toate celelalte celule vii mor în generația următoare.
Toate celelalte celule moarte rămân moarte.

Garden of Eden este un tip aparte de configurație inițială în Game of Life. O configurație care nu are precursori, care există doar ca iterație inițială/incipientă, un pattern la care nu se poate ajunge prin computări. Aceasta este și asemănarea asumată cu locul originii omenirii în multe culturi – Paradisul -, dar Garden of Eden este aici o metaforă pentru o situație matematică, un algoritm care iterează pe un grid dezvoltarea și evoluția în timp (generații) a unor sisteme care par vii, reale, și mai mult decât atât, fundamentate matematic, ca o reconfortare științifică a validității unei idei.” – Ștefan Ungureanu